Oradea Cercul Teatral de Vară / Nyári színkör, de pe strada ,,Principală”

Oradea 1900 Cercul Teatral de Vară / Nyári színkör de pe strada ,,Principală” (el a fost cunoscut ca Teatrul Heyman / Heyman színkör , ulterior Cinematograful Heyman)
Oradea secolului XIX era în plină dezvoltare. Se crease o pătură socială de oameni înstăriţi, educaţi, umblaţi prin lume. Oraşul nu avea nici operă şi nici actori profesionişti, iar cetăţenii doreau ca oraşul lor să fie asemenea altora din Europa. Aşa au apărut ,,Cercurile Teatrale” de amatori, de unde şi denumirea acestor stabilimente din lemn, unde vara se ţineau reprezentaţii. Această construcţie a fost ridicată în anul 1857 şi se afla aproximativ pe locul şi în spatele actualului Complex Mercur. Precum surata sa din Parcul  Rhédey şi aceasta şi-a pierdut importanţa după construirea Teatrului de Stat şi a apariţiei trupelor profesioniste de actori. Totuşi soarta ei a fost mai ,,bună”. O vreme s-au mai ţinut acolo spectacole de muzică. În anul 1904 a trecut în posesia familiei Veislovits, cea care a cumpărat şi Palatul Teleki, aflat în vecinătate, pe locul căruia vor ridica Hotelul Parc.  În anul 1920 edificiul din scânduri a fost cumpărat de familia Heyman, familie din care făcea parte și micuța Eva, cea trimisă în lagărul de concentrare și care are o frumoasă statuie în Parcul Rhédey / Bălcescu. Noul proprietar, Heyman Béla va zidi construcţia din lemn şi o va transforma în cinematograf. Aşa a rămas în memoria colectivă ca  Teatrul Heyman / Heyman színkör , ulterior Cinematograful Heyman. După o perioadă în care a fost transformată parţial în depozit,  în final, în anul 1954 construcţia a fost complet demolată.

Please follow and like us:
error

Lőbl Ferenc

Arhitectul Franz Lőbl 1930
În literatura de specialitate, deoarece mare parte a activităţii sale s-a desfăşurat la Viena, Lőbl Ferenc mai este cunoscut şi ca Franz Lőbl. De menţionat că arhitectul Lőbl Ferenc, născut în anul 1882 la Oradea a mai proiectat printre altele Palatul Darvassy, faţada Palatului Ullman, precum şi Sinagoga ortodoxă Aacvas Rein de pe strada Primăriei, azi Muzeul Evreilor din Oradea. El s-a mutat apoi la Viena unde a proiectat mai multe palate vestite de acolo, dar şi altele la Budapesta. Din păcate, asemeni multor alți evrei din Europa acelor ani, a fost deportat în 1942 într-un lagăr de concentrare din estul Poloniei (Ghetto Izbica), de unde nu s-a mai întors vreodată.
Oradea Palatul Ullman
Faţada acestui palat construit între anii 1911 şi 1913 a fost proiectată de Lőbl Ferenc
Oradea Palatul Darvassy construit între anii 1910 şi 1911 în stil seccesion după planurile arhitectului Lőbl Ferenc
Please follow and like us:
error

Székely László


Székely László (1877 Salonta – 1934 Timişoara)
Oare câtă lume ştie că cele mai multe palate, clădiri de instituţii publice, Piaţa Operei (azi piaţa Victoriei), spitale, vile, etc din Timişoara sunt opera unui singur arhitect născut la Salonta?
Prestigiosul arhitect Székely László  s-a născut la Salonta, unde a terminat liceul, apoi a absolvit cursurile Facultăţii de Construcţii din cadrul Universității Politehnice din Budapesta. A fost arhitectul şef al Timişoarei unde a proiectat numeroase palate, spitale, vile, case precum şi Piaţa Operei (actuala Piaţa Victoria). Într-o enumerare sumară putem aminti Palatul Szecheny, Palatul Hilt şi Vogel, Palatul Dauerbac, Casa Brück, Palatul Neuhasz, Clădirea Camerei de Comerţ şi Industrie, faţada Palatului Weiss, ansamblul Piariştilor, clădirile Abatorulului Comunal, Uzina Electrică de pe Bega, Fabrica de Ciorapi, Banca de Credit Maghiară, Palatul Neptun, Biserica ortodoxă română din Fabric, Azilul de copii, Liceul Silvic, Palatul Emmer ş.a. A schimbat efectiv oraşul, contribuind decisiv la imaginea lui de azi. În Salonta a proiectat Palatul Primăriei şi clădirea Liceului Superior de Stat (azi Colegiul Naţional Teodor Neş)
https://adevarul.ro/locale/timisoara/cladirile-spectaculoase-timisoarei-fost-opera-unui-singur-arhitect-schimbat-definitiv-szekely-laszlo-fata-capitalei-banatului-1_5567578ccfbe376e35b1d357/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_Sz%C3%A9kely
Salonta 1909
Liceul Superior de Stat în anul inaugurării sale. Proiectul îi aparţine arhitectului Székely László
Salonta 1912 Liceul Superior de Stat
Salonta 1914
Palatul Primăriei a fost construit între anii 1906 şi 1907 după planurile arhitectului local Székely László
Timişoara 1914 înainte de sistematizarea viitoarei Pieţe a Operei
Timişoara 1914 Palatul Dauerbach a fost finalizat în anul 1913, în stil Art nouveau, după planurile arhitectului Székely László
Timişoara Casa Brück construită în anul 1910 după planurile arhitectului 
Székely László
Timişoara 1930
Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie din Timişoara a fost construit între anii 1914 şi 1928 după planurile arhitectului Székely László. Perioada lungă de construcţie este din cauza războiului care a întrerupt lucrările.
Timişoara 1912 Liceul Piariştilor
Această clădire  a fost finalizată în anul 1909 după planurile arhitectului Székely László. 
Please follow and like us:
error

Oradea Cercul Teatral de Vară / Nyári színkör

Oradea 1890 Cercul Teatral de Vară / Nyári színkör
În grădina domeniului Rhédey, cea care avea să devină Parcul Rhédey, azi redenumit Bălcescu, a fost edificată în anul 1858 de către Hetényi József şi Molnár György (sau Barthel György) o construcţie din lemn cu menirea de teatru de vară. Ea putea adăposti 200 de spectatori. În anul 1870 a fost extinsă mărindu-se capacitatea la 600 de spectatori. În anul 1872 a fost introdus iluminatul cu gaz. După construirea la 1900 a Teatrului de Stat din Piaţa Bémer, această construcţie din lemn şi-a pierdut utilitatea, nu a mai fost folosită şi a fost demolată.

Oradea 1890 Cercul Teatral de Vară / Nyári színkör din Parcul Rhédey
Trebuie făcută precizarea cu amplasamentul pentru că în Oradea au mai existat cel puţin încă două Grădini de Vară, sau Teatre de Vară, unde se ţineau spectacole. Una era în spatele actualului Complex Mercur de pe Strada Republicii, iar alta pe Strada Patrioţilor, în lateralul Teatrului, acolo unde astăzi este o parcare.
Please follow and like us:
error

Teatrele din Oradea şi Wiessbaden, o asemănare izbitoare


Clădirea Teatrului din Oradea seamănă izbitor cu cea a Teatrului de Stat din Wiesbaden.  Ambele au fost proiectate în cadrul ,, Biroului de arhitectură Fellner şi Helmer” din Viena, care a proiectat 48 de teatre în toată Europa! În România au proiectat teatrele din Timişoara, Iaşi, Oradea şi Cluj Napoca. Iată o listă cu teatrele proiectate de Fellner şi Helmer:
1870 – Brno, Interimstheater
1870 – 1873 Varaždin, Theater Redoutengebaude
1871 – 1872 Viena, Stadttheater
1871 – 1875 Timişoara, Teatru
1874 – 1875 Budapesta, Volkstheater
1876 – 1877 Augsburg, Stadttheater
1881 – 1882 Brno, Stadttheater
1881 – 1883 Liberec, Stadttheater
1882 – 1883 Szeged, Stadttheater
1883 – 1885 Rijeka, Stadttheater
1884 – 1886 Karlovy Vary, Stadttheater
1884 – 1887 Odessa, Stadttheater
1885 – 1886 Bratislava, Stadttheater
1886 – 1887 Praha, Neues Deutsches Theater
1887 – 1888 Wien, Varieté Ronacher
1888 – Tata, Schloßtheater
1888 – 1889 Viena, Volkstheater
1890 – 1891 Zurich, Stadttheater
1891 – 1892 Berlin, „Theater unter den Linden”
1891 – 1892 Wien, Ausstellungstheater
1892 – 1893 Salzburg, Stadttheater
1892 – 1894 Wiesbaden, Hoftheater
1893 – 1894 Budapesta, Orfeum Somossy
1893 – 1895 Zurich, Tonhalle
1894 – 1895 Zagreb, Nationaltheater
1894 – 1896 Iaşi, Hoftheater
1895 – 1896 Budapesta, Lustspieltheater
1895 – 1896 Kecskemét, Stadttheater
1896 – 1897 Ravensburg, Konzerthaus
1898 – Mainz, Umbau Stadttheater
1898 – 1899 Graz, Stadttheater
1898 – 1899 Berndorf, Kaiser Franz Joseph-Theater
1899 – 1900 Oradea, Teatrul de Stat
1899 – 1900 Hamburg, Deutsches Schauspielhaus
1901 – 1908 Furth, Stadttheater
1903 – 1904 Torun, Stadttheater
1904 – 1905 Cernăuți, Stadttheater
1904 – 1905 Darmstadt, Umbau Hoftheater
1904 – 1906 Sofia, Nationaltheater
1904 – 1906 Cluj, Teatrul
1905 Viena, Modelltheater
1906 – 1907 Jablonec nad Nisou, Stadttheater
1906 – 1907 Gießen, Stadttheater
1906 – 1909 Mladá Boleslav, Stadttheater
1908 – 1909 Baden, Stadttheater
1909 – 1910 Klagenfurt, Stadttheater
1909 – 1910 Cieszyn, Stadttheater
1911 – 1913 Viena, Konzerthaus
1870 – Brno, Interimstheater
1870 – 1873 Varaždin, Theater Redoutengebaude
1871 – 1872 Viena, Stadttheater
1871 – 1875 Timişoara, Teatru
1874 – 1875 Budapesta, Volkstheater
1876 – 1877 Augsburg, Stadttheater
1881 – 1882 Brno, Stadttheater
1881 – 1883 Liberec, Stadttheater
1882 – 1883 Szeged, Stadttheater
1883 – 1885 Rijeka, Stadttheater
1884 – 1886 Karlovy Vary, Stadttheater
1884 – 1887 Odessa, Stadttheater
1885 – 1886 Bratislava, Stadttheater
1886 – 1887 Praha, Neues Deutsches Theater
1887 – 1888 Wien, Varieté Ronacher
1888 – Tata, Schloßtheater
1888 – 1889 Viena, Volkstheater
1890 – 1891 Zurich, Stadttheater
1891 – 1892 Berlin, „Theater unter den Linden”
1891 – 1892 Wien, Ausstellungstheater
1892 – 1893 Salzburg, Stadttheater
1892 – 1894 Wiesbaden, Hoftheater
1893 – 1894 Budapesta, Orfeum Somossy
1893 – 1895 Zurich, Tonhalle
1894 – 1895 Zagreb, Nationaltheater
1894 – 1896 Iaşi, Hoftheater
1895 – 1896 Budapesta, Lustspieltheater
1895 – 1896 Kecskemét, Stadttheater
1896 – 1897 Ravensburg, Konzerthaus
1898 – Mainz, Umbau Stadttheater
1898 – 1899 Graz, Stadttheater
1898 – 1899 Berndorf, Kaiser Franz Joseph-Theater
1899 – 1900 Oradea, Teatrul de Stat
1899 – 1900 Hamburg, Deutsches Schauspielhaus
1901 – 1908 Furth, Stadttheater
1903 – 1904 Torun, Stadttheater
1904 – 1905 Cernăuți, Stadttheater
1904 – 1905 Darmstadt, Umbau Hoftheater
1904 – 1906 Sofia, Nationaltheater
1904 – 1906 Cluj, Teatrul
1905 Viena, Modelltheater
1906 – 1907 Jablonec nad Nisou, Stadttheater
1906 – 1907 Gießen, Stadttheater
1906 – 1909 Mladá Boleslav, Stadttheater
1908 – 1909 Baden, Stadttheater
1909 – 1910 Klagenfurt, Stadttheater
1909 – 1910 Cieszyn, Stadttheater
1911 – 1913 Viena, Konzerthaus
1870 – Brno, Interimstheater
1870 – 1873 Varaždin, Theater Redoutengebaude
1871 – 1872 Viena, Stadttheater
1871 – 1875 Timişoara, Teatru
1874 – 1875 Budapesta, Volkstheater
1876 – 1877 Augsburg, Stadttheater
1881 – 1882 Brno, Stadttheater
1881 – 1883 Liberec, Stadttheater
1882 – 1883 Szeged, Stadttheater
1883 – 1885 Rijeka, Stadttheater
1884 – 1886 Karlovy Vary, Stadttheater
1884 – 1887 Odessa, Stadttheater
1885 – 1886 Bratislava, Stadttheater
1886 – 1887 Praha, Neues Deutsches Theater
1887 – 1888 Wien, Varieté Ronacher
1888 – Tata, Schloßtheater
1888 – 1889 Viena, Volkstheater
1890 – 1891 Zurich, Stadttheater
1891 – 1892 Berlin, „Theater unter den Linden”
1891 – 1892 Wien, Ausstellungstheater
1892 – 1893 Salzburg, Stadttheater
1892 – 1894 Wiesbaden, Hoftheater
1893 – 1894 Budapesta, Orfeum Somossy
1893 – 1895 Zurich, Tonhalle
1894 – 1895 Zagreb, Nationaltheater
1894 – 1896 Iaşi, Hoftheater
1895 – 1896 Budapesta, Lustspieltheater
1895 – 1896 Kecskemét, Stadttheater
1896 – 1897 Ravensburg, Konzerthaus
1898 – Mainz, Umbau Stadttheater
1898 – 1899 Graz, Stadttheater
1898 – 1899 Berndorf, Kaiser Franz Joseph-Theater
1899 – 1900 Oradea, Teatrul de Stat
1899 – 1900 Hamburg, Deutsches Schauspielhaus
1901 – 1908 Furth, Stadttheater
1903 – 1904 Torun, Stadttheater
1904 – 1905 Cernăuți, Stadttheater
1904 – 1905 Darmstadt, Umbau Hoftheater
1904 – 1906 Sofia, Nationaltheater
1904 – 1906 Cluj, Teatrul
1905 Viena, Modelltheater
1906 – 1907 Jablonec nad Nisou, Stadttheater
1906 – 1907 Gießen, Stadttheater
1906 – 1909 Mladá Boleslav, Stadttheater
1908 – 1909 Baden, Stadttheater
1909 – 1910 Klagenfurt, Stadttheater
1909 – 1910 Cieszyn, Stadttheater
1911 – 1913 Viena, Konzerthaus

http://revistasinteza.ro/fabrica-de-teatre-efectul-razelor-de-luna-asupra-galosilor-de-guma/
http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-20-41/oradea-importata-cladirile-simbol-ale-orasului-au-fost-inspirate-de-modele-similare-din-mari-orase-europene-117478.html
 
Please follow and like us:
error