Székely László


Székely László (1877 Salonta – 1934 Timişoara)
Oare câtă lume ştie că cele mai multe palate, clădiri de instituţii publice, Piaţa Operei (azi piaţa Victoriei), spitale, vile, etc din Timişoara sunt opera unui singur arhitect născut la Salonta?
Prestigiosul arhitect Székely László  s-a născut la Salonta, unde a terminat liceul, apoi a absolvit cursurile Facultăţii de Construcţii din cadrul Universității Politehnice din Budapesta. A fost arhitectul şef al Timişoarei unde a proiectat numeroase palate, spitale, vile, case precum şi Piaţa Operei (actuala Piaţa Victoria). Într-o enumerare sumară putem aminti Palatul Szecheny, Palatul Hilt şi Vogel, Palatul Dauerbac, Casa Brück, Palatul Neuhasz, Clădirea Camerei de Comerţ şi Industrie, faţada Palatului Weiss, ansamblul Piariştilor, clădirile Abatorulului Comunal, Uzina Electrică de pe Bega, Fabrica de Ciorapi, Banca de Credit Maghiară, Palatul Neptun, Biserica ortodoxă română din Fabric, Azilul de copii, Liceul Silvic, Palatul Emmer ş.a. A schimbat efectiv oraşul, contribuind decisiv la imaginea lui de azi. În Salonta a proiectat Palatul Primăriei şi clădirea Liceului Superior de Stat (azi Colegiul Naţional Teodor Neş)
https://adevarul.ro/locale/timisoara/cladirile-spectaculoase-timisoarei-fost-opera-unui-singur-arhitect-schimbat-definitiv-szekely-laszlo-fata-capitalei-banatului-1_5567578ccfbe376e35b1d357/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_Sz%C3%A9kely
Salonta 1909
Liceul Superior de Stat în anul inaugurării sale. Proiectul îi aparţine arhitectului Székely László
Salonta 1912 Liceul Superior de Stat
Salonta 1914
Palatul Primăriei a fost construit între anii 1906 şi 1907 după planurile arhitectului local Székely László
Timişoara 1914 înainte de sistematizarea viitoarei Pieţe a Operei
Timişoara 1914 Palatul Dauerbach a fost finalizat în anul 1913, în stil Art nouveau, după planurile arhitectului Székely László
Timişoara Casa Brück construită în anul 1910 după planurile arhitectului 
Székely László
Timişoara 1930
Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie din Timişoara a fost construit între anii 1914 şi 1928 după planurile arhitectului Székely László. Perioada lungă de construcţie este din cauza războiului care a întrerupt lucrările.
Timişoara 1912 Liceul Piariştilor
Această clădire  a fost finalizată în anul 1909 după planurile arhitectului Székely László. 
Please follow and like us:
error

Oradea Clădirea Băncii Maghiare de Credit / Magyar Általános Hitelbank

Oradea 2018 Clădirea Băncii Maghiare de Credit / Magyar Általános Hitelbank
Acest imobil situat pe strada Mihai Eminescu la numărul 3 a fost construit între anii 1922 şi 1923 după planurile şi sub îndrumarea arhitectului Spiegel Frigyes, la comanda susnumitei bănci. Stilul construcţiei cu un parter înalt şi două etaje este aproape unic în Oradea, amintind mai degrabă de unul anglican, sobru. Parterul este placat cu piatră, iar etajele cu cărămidă. Zidăria aproape lipseşte, nefiind folosită, decât pe o mică porţiune. Exuberanţa se manifestă doar la ancadramentele ferestrelor din piatră sculptată, de la etajul I. Ele prezintă alegorii de inspiraţie antică: cornul abundenţei, capete de zeităţi  delfini. Ancadramentele de la etajul II, tot din piatră, sunt simple. Este interesant de remarcat, ca după atâţia ani se mai poate citi numele băncilor care s-au succedat pe singura porţiune de faţadă care are zidărie, atât în română cât şi în maghiară. După naţionalizare, între 1951 şi 1959 acolo a funcţionat Banca de Investiţii sucursala Bihor / Befektetési Bank Bihar (Megyei).
Arhitectul Frigyes Friedrich Itzchak Spiegl (Spiegel) (1866 – 1933), fiul lui Mor Moritz Spiegl şi al Paulinei Paula Spiegl (Hirschl / Hirschler) s-a născut la Budapesta şi a activat o lungă perioadă a vieţii sale la Oradea, unde s-a stabilit o vreme. A fost un artist complex, cu preocupări în domenii precum arhitectura, proiectarea de mobilier, amenajări interioare. A fost de asemenea Preşedinte fondator al Asociaţiei Artiştilor Constructori Maghiari. În Oradea a mai proiectat printre altele Casa Sonnefeld de pe strada Aurel Lazăr, Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei, Casa Markovits Mathéser de la intersecţia străzilor Aurel Lazăr şi Libertăţii, Casa Dr. Konrád Béla de pe strada Primăriei, Palatul Veiszlovits de pe strada Republicii, Casa Székely Sándor de pe strada Roman Ciorogariu ş.a.

Please follow and like us:
error

Oradea – Terasa Lido şi Cofetăria / Patiseria Crinul

Oradea anii ’30 Terasa Lido
În perioada interbelică, pe malul drept al Crişului, lângă actualul pod Dacia unde acum se ,,înalţă” blocul turn şi cel mai mic de lângă el, se găsea Terasa Lido, o terasă la modă pentru orădeni. Pentru orientare putem vedea turnul Bisericii Seminarului Greco-Catolic (cu hramul Sfântului Gheorghe), din actualul Parc Traian. După 1960 casele din zonă au fost demolate. În anul 1963 s-au finalizat cele două blocuri iar la parterul Blocului Turn s-a deschis Cofetăria / Patiseria Crinul, care a devenit în curând şi ea apreciată de orădeni.
Oradea anii ’30 Terasa Lido
Oradea anii ’30 Terasa Lido
Putem obseva în fundal vechiul pod metalic Baross care se găsea pe amplasamentul actualului Pod Dacia
Oradea 1960 înainte de construirea blocurilor. În zona încercuită se găsea terasa Lido. Pe celălat mal, chiar lângă pod, unde sunt copacii, era o altă terasă celebră, Pescăruş.
Oradea 1964
La parterul Blocului turn era Cofetăria Patiseria Crinul
Oradea 1966
Oradea anii ’60 terasa Cofetăriei Crinul
Oradea 1969 Terasa Cofetăriei / Patiseriei Crinul
Oradea 1970
Oradea 2018
Vremurile s-au schimbat. După Terasa Lido şi Cofetăria / Patiseria Crinul, acum în acel loc este un modern restaurant: Crinul Alb
Please follow and like us:
error

Oradea Fabrica de bere

Oradea 1983 Fabrica de bere foto Nagy István
În Oradea se producea bere de la 1717. Este cea mai veche dată atestată pe teritoriul României. Numai pentru dreptul de a scrie pe o etichetă: ,,since 1717” multe firme mari din Europa ar da milioane. Fabrica a fost demolată în anul 2001, utilajele distruse, risipindu-se astfel tradiţia îndelungată. Iată povestea pe scurt.
După despresurarea Vienei, austriecii au început o lungă campanie de eliberare şi alungare a turcilor din Europa. În toate oraşele eliberate, primele aşezăminte construite erau biserica, spitalul şi o ,,manufactură” de bere. Dacă pentru primele două raţiunile sunt evidente pentru bere motivele sunt mai simple şi mai logice decât par. Războiul aducea cu sine mizeria şi bolile, ciuma şi holera. Cea mai sigură, cea mai igienică băutură era berea. Specialiştii în producerea ei, erau de secole, în special călugării catolici. Astfel, după ce eliberează zona de ocupţia turcească în anul 1690 austriecii reinstaureză Episcopia Romano-Catolică care va aduce cu ea biserica spitalul şi stiinţa producerii berii. Este atestat anul 1717 când exista deja aici o manufactură de producere a berii, sub patronajul bisericii, dar în mod cert, în realitate data era mai veche. Se mai consemnează anul 1827 cănd este adus un maistru berar de la Viena. Sărind peste cifre şi ani, ajungem în 1879 când mica făbricuţă se transformă în societate pe acţiuni. După 1900, Dreher Antal din Budapesta şi Haggenmacher Olsen din Zürich, cumpără aproape toate acţiunile pe care le deţinea fabrica şi îi dau numele de Fabrica de Bere Dreher – Haggenmacher. Ei vor conduce fabrica până la naţionalizarea din 1948. De aici încolo va primi numele de Întreprinderea Industrială de Stat ,,Victoria’’, iar apoi Fabrica de spirt şi drojdie comprimată Oradea, Intrepriderea Bere Spirt şi Drojdie Oradea şi în final S.C. Bere Malţ S.A. Oradea
http://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-gheorghe-sincai-bihor/item/477-industrie-alimentara-in-crisana.html

Fabrica de Bere Oradea 1964
Oradea Fabrica de Bere în presa vremii 1965
Oradea Fabrica de Bere în presa vremii 1987
Oradea Fabrica de Bere în presa vremii 1997
Oradea Fabrica de Bere în presa vremii 1999
Se prefigura dezastrul.
Please follow and like us:
error

Câteva dintre etichetele de bere produsă la Oradea

Etichetă de bere produsă la Oradea
De la 1717 se producea bere la Oradea. Fabrica a fost demolată în anul 2001. Printre diversele tipuri, aici se producea si vestita bere Dreher.
O precizare în legătură cu etichetarea berilor în România înainte de 1989. Standardul de stat, adică S.T.A.S. –ul prevedea afişarea pe etichetă a E.P.-ului şi nu a procentului de alcool. E.P. sau grade Plato vine de la Extract Primar (sau primitiv) şi reprezintă procentul de zaharuri, proteine şi vitamine în mustul de bere, înainte de fermentare. Determinarea se face prin evaporarea a 100 de grame de lichid, iar substanţa uscată rămasă se cântăreşte. Privind vechile etichete, mulţi se miră, admirativ, ce ,,tari’’ erau acele beri pe care scrie de ex. 11%. Pentru orientare, un E.P. de 11,3% – 11,6%  corespunde aproximativ cu alcool 5,1%. Berile fabricate la Oradea aveau peste 5,5% alcool.
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1977
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1977
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1942
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1968
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1983
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1987
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1980
Etichetă de bere produsă la Oradea – 1987
Etichetă de bere produsă la Oradea
Etichetă de bere produsă la Oradea
Câteva dintre etichetele de bere produsă la Oradea înainte de 1944, pe când fabrica se numea Dreher – Haggenmacher

Povestea fabricii de bere şi mai multe poze pe
https://oradea-nagyvarad-grosswardein.ro/2018/11/20/oradea-fabrica-de-bere/
Please follow and like us:
error