Oradea – Pasarela Metalică de la Gara Mare

Oradea anii ’80 – Pasarela Metalică de la Gara Mare – foto Nagy István
Construcţia ei a început în 1905 şi a fost mereu extinsă, odată cu înmulţirea liniilor de cale ferată. Deşi ar fi putu fi considerată un monument de artă industrială, un simbol al oraşului, sau un obiectiv turistic, fiind inclusă în câteva filme artistice, cu toată opoziţia riveranilor şi a unor organizaţii ea a fost dezafectată şi casată in 2011.
Oradea anii ’80 – Pasarela Metalică de la Gara Mare – foto Nagy István
Oradea anii ’80 – Pasarela Metalică de la Gara Mare – foto Nagy István
Please follow and like us:
error

Oradea – Oraşul se schimbă (5)

Oradea anii ’70
Putem vedea în fotografia unui ziar din epocă cum arăta Centrul în acei ani. În stânga era vestitul (pentru cei care au apucat) Cinematograful  Tineretului. Acum pe acel amplasament este Complexul Mercur construit în anul 1978.
Oradea – Piaţa Unirii la 100 de ani distanţă
Oradea 2018 Pe strada Libertăţii, pe malul Crişului, a fost construită o nouă casă, frumoasă, modernă, cu elemente de art nouveau. Deşi de dată recentă, 2017, mai ţine minte cineva casa care se găsea pe acel amplasament?
Oradea – Vechea casă care se găsea pe strada Libertăţii.
Oradea 1973-2018 Capătul linei de tramvai nr.1 vizavi de Spitalul de Copii din Rogerius, în zona de azi a Pieţei Agroalimentare, strada Corneliu Coposu, fostă Ostaşilor.
Oradea anii ’70 – 2018 Intersecţia bulevardului Magheru cu strada Republicii
Please follow and like us:
error

Oradea – Institutul Reformat de Fete, azi Liceul Reformat Lorántffy Zsuzsanna / Református Gimnázium

Oradea 1918 Institutul Reformat de Fete, azi Liceul Reformat Lorántffy Zsuzsanna Református Gimnázium
Clădirea situată la intersecţia străzilor Aurel Lazăr şi Andrei Șaguna a fostconstruită în stil eclectic, în doua etape. Prima la 1897 după proiectul arhitectului Guttmann József şi a doua , sub conducerea inginerului constructor Bartha Mór la 1905. Clădirea a avut mereu cam aceiaşi funcţiune, spaţiu de învăţământ şi cazare.
Oradea 2018 Liceul Reformat Lorántffy Zsuzsanna Református Gimnázium
Please follow and like us:
error

Cărţile de joc ungureşti / Magyar Kártya (partea a 2-a) – Explicaţii


Semnificaţia cărţilor de joc.
Sunt 32 de cărţi, câte 8 pentru fiecare ,,culoare’’. Cele 4 culori sunt:
Roşu (Piros) care reprezintă Primăvara (Tavasz). Simbolul este o inimă roşie.
Duba (Tök) care reprezintă Vara (Nyár). Simbolul  este un mic zurgălălau care se agăţa vara la gâtul animalelor.
Verde (Zőld) carereprezintă Toamna (Ösz). Simbolul este frunza de viţă de vie.
Gindă (Makk) care reprezintă Iarna (Tél). Simbolul este o ghindă.
Cei patru aşi au figurate pe lângă simboluri scenele corespunzătoare anotimpurilor.
Pătrarii, sau Regii (Király) reprezintă fiecare câte un rege călare.
Treiarii (Felső) sunt personaje din opera Wilhelm Tell, după cum urmează:
Treiarul de roşu este guvernatorul imperial – Hermann Gessler / Geszler Hermann
Treiarul de dubă este vânătorul – Stüssi der  Flurschütz / Stüszi vadász
Treiarul de verde este Ulrich Ruden / Rudenz Ulrich
Treiarul de ghindă este Wilhelm Tell / TellVilmos
Doiarul de roşu este păstorul – Kuoni der Hirt / Kuonipásztor
Doiarul de dubă este Itell Reding /Reding Itell
Doiarul de verde este socrul lui Wilhelm Tell – Walter Fürst / FürstWalter
Doiarul de ghindă este oşteanul – Rudolf Harras / Haras Rudolf
Personaje şi scene apar şi pe alte cărţti de joc după cum urmează:
Pe şeptarul de roşu este Guvernatorl Gessler călare urmărindu-l pe Wilhelm Tell
Pe şeptarul de dubă este arbaleta lui Wilhelm Tell
Pe şeptarul de verde este reprezentată o scenă pastorală
Pe şeptarul de ghindă este reprezentată o scenă pastorală
Pe optarul de roşu este Wilhelm Tel într-o barcă, scăpând din închisoare
Pe optarul de dubă este familia lui Wilhelm Tell
Pe optarul de verde este închisoarea unde a fost ţinut captiv Wilhelm Tell
Pe optarul de ghindă este reprezentată o scenă pastorală
Pe nouarul de roşu este un castel imperial
Pe nouarul de dubă sunt toiagul şi pălăria lui Gessler
Pe nouarii de verde şi de ghindă nu sunt imagini
Pe zecica de roşu este un castel imperial
Pe zecica de dubă este casa lui Wilhelm Tell
Pe zecica de verde si pe cea de ghindă nu sunt imagini.


Vedeţi partea I cu mai multe explicaţii şi poze  privind originea jocului pe

https://oradea-nagyvarad-grosswardein.ro/2019/01/09/cartile-de-joc-unguresti-magyar-kartya/

Please follow and like us:
error