Lacul de acumulare a fost dat în folosinţă în anul 1973, iar hidrocentrala în anul 1977. După 1990, a cam fost lăsat fără investiţii, iar în anul 2015 lacul a fost golit.2017 – Aici a fost odată un lac de acumulare1986 – Cabana Leşu (azi în paragină)
Oradea – Sinagoga Vizhnitz (Moskovits) Clădirea, situată pe strada Crinului la nr.2 a fost construită din cărămidă, în stil secession începând cu anul 1915 când au ajuns în Oradea evreii ashkenazi refugiaţi din Bucovina invadată de armata rusă (ţaristă), în timpul Primului Război Mondial. Comunitatea îşi trage numele de la localitatea Vijniţa (română), sau Wischnitza , sau Wiznitz (germană), localitate din Bucovina anexată de U.R.S.S. şi inclusă azi în Ucraina. În anul 1944, sinagoga a indeplinit rolul de spital pentru ghetoul din Oradea. În anii comunismului aici a functionat un atelier meşteşugăresc de mobilă, al ,,Cooperativei Lemnul’’. Azi edificiul găzduieşte o cafenea, spectacole de jazz şi teatru independent. Sinagoga mai era cunoscută şi sub numele de Moskovits pentru că în vecinătate se găsea moara Adria, de decorticat mei, aparţinând firmei “Moskovits Adolf şi Fiii”. Este un minunat exemplu al artei religioase iudaice din Oradea. Înainte de al Doilea Război Mondial comunitatea evreiască, foarte activă social şi economic în dezvoltarea oraşului reprezenta cam o treime din totalul populaţiei. Pe atunci erau 29 de sinagogi. Azi mai sunt 7: Sinagoga Mare Ortodoxă (str. Mihai Viteazu, nr. 4), Sinagoga Mică Ortodoxă Sas Chevra (în curtea celei mari), Templul Neolog Sion (str. Independenței, nr. 22), Sinagoga ortodoxă Aachvas Rein (str. Primăriei nr, 25), Sinagoga ortodoxă Poale Cedek (str. Tudor Vladimirescu, nr. 18), Sinagoga de Wiznitzer (str. Crinului, nr. 2) și Sinagoga privată din Palatul Ullmann (Piața 1 Decembrie, nr. 9).
Băile Felix 1959. Între 1948 şi 1964 staţiunea s-a numit VictoriaBăile Felix 1960. Între 1948 şi 1964 staţiunea s-a numit VictoriaBăile Felix 1960. Între 1948 şi 1964 staţiunea s-a numit VictoriaBăile Felix anii ’60Băile Felix 1974 – foto V. StamateBăile Felix 1975Băile Felix 1975Băile Felix 1983 – foto Z. Haragoş
Oradea 17 Iunie 1917 – Prezentarea machetei Statuii Sacrificiului / Áldozatkészség szobra, dedicată militarilor orădeni şi bihoreni căzuţi în luptele de la Isonzo, contra Italiei. Un mic preambul se impune: Din analele armatei Austro-Ungare putem afla componenţa etincă a regimentului de infanterie cu baza la Oradea: Nagyvárader Landwehr-Infanterie-Regiment Nr.4 (Honvéd) în anul 1914, premergător izbucnirii Primului Război Mondial. Rumanian 49%, Magyar 48%, various 3% http://www.austro-hungarian-army.co.uk/nationality3.htm Armata austro-ungară a trimis trupele să lupte pe fronturi unde nu erau adversari conaţionali. Prin urmare, regimentul din Oradea, majoritar etnic românesc a fost trimis să lupte pe frontul din Italia, nu pe cel din România. La Isonzo, astăzi în Slovenia, s-au dat pe parcursul a peste 2 ani, 12 bătălii, unele dintre cele mai sângeroase din tot războiul, în care au pierit sute de mii de militari! În aceste bătălii s-a remarcat un tânăr locotenent, Erwin Rommel, cel care avea să devină peste ani unul dintre cei mai mari generali din istorie. Mai multe pe: https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83liile_de_la_Isonzo În cinstea militarilor orădeni şi bihoreni căzuţi în acele lupte, autorităţile au decis ridicarea unui monument. S-a organizat şi o subscripţie publică. Proiectul a fost desenat de Karácsonyi Géza, iar macheta din lemn a fost sculptată de Molnár József . Proiectul Statuii Sacrificiului / Áldozatkészség szobra, desenat de Karácsonyi Géza, pentru strângerea de fonduri prin subscripţie publică.Oradea 17 Iunie 1917 – În faţa Primăriei este prezentată macheta din lemn a Statuii Sacrificiului / Áldozatkészség szobra, dedicată militarilor orădeni şi bihoreni căzuţi în luptele de la Isonzo, contra Italiei. Din păcate proiectul nu a mai apucat să fie transpus în bronz, iar macheta din lemn a fost distrusă în anul 1919.