Oradea – Palatul Veiszlovits

Oradea – Palatul Veiszlovits de pe strada Republicii nr. 15 a fost finalizat în anul 1911 după planurile arhitecţilor Spiegel Frigyes şi Márkus Géza. Cel care a comandat acest edificiu a fost Lajos Veiszlovits, dintr-o înstărită familie de evrei. El a urmat afacerea tatălui său Adolf, aceea de cioplitor în piatră (monumente funerare). Cimitirul Rulikowski este plin de lucrările lor. Palatul în stil eclectic se distinge de alte edificii construite în acei ani prin elemente ce ţin de mitologia greacă, cum ar fi friza centrală, brâurile decorative, capitelurile, frontonul.
Oradea – Casa familiei Veiszlovits de pe strada Moscovei . Aici a locuit familia Veiszlovits până când Lajos şi-a construit propriul palat. Povestea fascinantă a familiei a continuat. Lajos a avut doi fii: pe Gyula şi pe Emil, cei care vor construi vestitul Hotel Park. Uneori, cei care caută mai găsesc numele scris şi cu W, adică Weiszlovits. În limba română şi în cea maghiară numele era scris cu V, iar în germană cu W.
Please follow and like us:
error

Oradea 1851

Oradea 1851 – Un locuitor din zona Varad
Un artist francez pe nume Theodore Valério a efectuat o călătorie prin aceste locuri, realizând câteva schiţe. Ele au fost publicate în lucrarea G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Editura Cultura Naţională, 1926
Oradea 1851 – Cârciumă românească din zona Varad
Un artist francez pe nume Theodore Valério a efectuat o călătorie prin aceste locuri, realizând câteva schiţe. Ele au fost publicate în lucrarea G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Editura Cultura Naţională, 1926 Oradea 1851
Oradea 1851 – Un văcar din zona Varad
Un artist francez pe nume Theodore Valério a efectuat o călătorie prin aceste locuri, realizând câteva schiţe. Ele au fost publicate în lucrarea G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Editura Cultura Naţională, 1926 Oradea 1851
Please follow and like us:
error

Oradea – Bustul dramaturgului Szigligeti Ede

Oradea – Bustul dramaturgului Szigligeti Ede, a fost amplasat în faţa Teatrului în anului 1912. Pe numele lui adevărat Szathmáry József, acesta s-a născut la Oradea în anul 1814 şi a murit la Budapesta în anul 1878. A fost un scriitor important, dar şi dramaturg, regizor, actor, traducător. Monumentul ridicat în cinstea sa prin subscripţie publică a fost realizat de un mare sculptor maghiar, Margó (Morgenstern) Ede. Pe soclul din granit sunt sculptate două personaje dintr-una dintre celebrele lui opere: ţiganul Zsiga şi fiica lui, Rózsi. Soarta monumentului a fost una destul de agitată. În anul 1921 a fost mutată în Parcul Petöfi, pentru a face loc statuii Reginei Maria. În anul 1941 a fost reamplasată pe locul ei iniţial. De menţionat este faptul că frumosul monument din Parcul Libertăţii, care-l reprezintă pe Szacsvay Imre (revoluţionar paşoptist , avocat, politician), este opera aceluiaşi sculptor.
Oradea – Casa în care s-a născut dramaturgul Szigligeti Ede, situată la număul 16, pe strada cu acelaşi nume. Ea a fost construită înainte de anul 1814.
Please follow and like us:
error

Oradea – Vechea stemă a oraşului

Oradea – Evoluţia stemei oraşului începând cu perioada medievală, trecând apoi prin perioada interbelică, cea comunistă şi în final cea din zilele noastre.
Stema oraşului Oradea din perioada medievală ne prezintă un înger care-i înmânează unui leu o bardă. Leul cu coroană este Regele Ladislau, cel care s-a ridicat pentru apărarea creştinătăţii, iar barda, după cum apare în toate reprezentările era arma lui preferată. De altfel în multele legende despre el era asemuit cu un leu în luptă. Îngerul apare în legende chiar de la început, când i-a indicat lui Ladislau, în vis, să întemeieze mânăstirea în locul ce avea să devină nucleul viitorului oraş Oradea. Leul se sprijină pe coroană, pe regalitate, prin urmare este un rege. Acestea sunt legendele inserate în Cronica Pictată de la Viena, ulterioară cu 250 de ani evenimentelor narate. Cercetări arheologice mai noi se pare că duc întemeierea fortificaţiei Varad (Cetăţuie) mai departe în timp pe vremea domniei lui Ștefan I / Szent István király.
Stema interbelică a păstrat simbolurile întemeierii creştine a oraşului
Stema din perioada comunistă repezintă industria, învăţamântul şi cultura, trecutul şi bogăţiile naturale simbolizate de floarea de nufăr. Nu puteau lipsi în acea perioadă drapelul ţării şi al partidului.
Stema actuală revine la tradiţie, adăugând cetatea, învăţământul şi cultura.
Oradea – Trecând pe strada Republicii, putem observa pe frontonul clădirii Bazarului, un îngeraş care ţine un scut. Pe el se mai păstrează vechea stemă a oraşului, cea din perioada medievală.
Please follow and like us:
error