anii ’20 – ’30 – Oradea-Nagyvarad-Grosswardein

Oradea 1928 Piaţa Unirii cu statuia Regelui Ferdinand
Statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I, opera sculptorului orădean Mihai Kara a fost amplasată în Piaţa Unirii în anul 1924. Târgul care până atunci se ţinea în Piaţa sf Ladislau, a fost mutat în anul 1923 pe amplasamentul actualului Parc 1 Decembrie. Amenajarea pieţei asa cum o știm azi, cu scuarul central, stâlpi și borduri din piatră sculptată a fost realizată între 1924 – 1926 de arhitectul bucureștean Duiliu Marcu. Piaţa a fost redenumită Piaţa Unirii. Odată cu retragerea administraţiei române din anul 1940 statuia a fost mutată la Beiuş, unde în anii tulburi care au urmat i s-a pierdut urma (se pare că a fost distrusă de comuniști în 1949).

Oradea 1928 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea 1929 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea 1933 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I. Putem vedea că Statuia Regelui Ferdinand avea pe lateral, în ambele părţi, două fânâni arteziene.

Oradea 1934 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea 1930 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea 1934 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea 1934 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea 1925 Statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea 1928 Piaţa Unirii cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I

Oradea anii ’30. Putem vedea că Statuia Regelui Ferdinand avea pe lateral, în ambele părţi, două fântâni arteziene.

Iată pe scurt istoricul pieţei şi a statuilor care au decorat-o de-a lungul anilor. La 1738 autorităţile Imperiale Habsbugice (la această dată vorbim de Imperiul Habsburgic) au decis amplasarea unei statui a sf Ladislau, patronul spiritualal al oraşului în piaţa centrală a Oraşului Nou şi au denumit-o Sankt Ladislaus Platz / Szent László tér. Statuia în stil baroc, sculptată în piatră, fără o valoare artistică prea mare a fost îndepărtată în anul 1892, fiind mutată în curţile de la Șirul Canonicilor. Ea fost înlocuită la 1893 de autorităţile maghiare (vorbim deja de Imperiul Austro-Ungar, perioada Monarhiei) cu una foarte frumoasă, din bronz, un grup statuar de fapt, realizată de sculptorul Tóth István. În anul 1923 autoritătile române au decis mutarea ei în faţa catedralei romano-catolice, unde se găseşte şi în prezent. Prima statuie, cea din piatră a fost şi ea amplasată de câţiva ani în lateralul aceleaşi catedrale. Târgul care până atunci se ţinea în Piaţa sf Ladislau, a fost mutat în anul 1923 pe amplasamentul actualului Parc 1Decembrie. Amenajarea pieţei asa cum o știm azi, cu scuarul central, stâlpi și borduri din piatră sculptată a fost realizată între 1924 – 1926 de arhitectul bucureștean Duiliu Marcu. Piaţa a fost redenumită Piaţa Unirii. Odată cu retragerea administraţiei române din anul 1940 statuia a fost mutată la Beiuş, unde în anii tulburi care au urmat i s-a pierdut urma (se pare că a fost distrusă de comuniști în 1949). În anii Diktatului autorităţile maghiare au îndepărtat soclul statuii regelui Ferdinand şi au înălţat un steag pe un obelisc care se găsea în piaţă la venirea lor. I-au pus şi o pasăre de bronz în vârf. Piaţa a fost redenumită Szent László tér / Piaţa Sfântului Ladislau. După eliberarea oraşului în anul 1944 de către trupele române şi sovietice noile autorităţi au înlăturat obeliscul cu vechile simboluri si au ridicat altul în cinstea ostaşilor sovietici. Au amplasat în piaţă şi două tunuri. Piaţa a fost numită Mareşal Malinovski, apoi Victoriei, până în anul 1990, când a fost redenumită Piaţa Unirii, iar obeliscul a fost distrus şi tunurile duse la Muzeul Militar. În anul 1994 a fost amplasată în piaţă statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, opera sculptorilor Alexandru Gheorghiţă şi Georgeta Caragiu.