Această sinagogă a evreilor Askenazi de rit ortodox, situată pe strada Primăriei la numărul 25 a fost denumită Hineh Neorim (în traducere însemnând Iată Lumina). Ea mai este este cunoscută şi ca Sinagoga Aacvhas Rein. Acest al doilea nume vine de la fundaţia care s-a ocupat pe vremuri de strângerea fondurilor pentru ridicarea ei (aceeaşi fundaţie care a ridicat şi fostul Spital Sztaroveszky , de pe actualul Bulevard Magheru). Planurile edificiului au fost realizate încă din anul 1910 de arhitectul orădean Lőbl Ferenc. Dar din cauza Primului Război Mondial şi a vremurilor grele de după, construcţia s-a amânat. De abia în anul 1926 a fost finalizată. Ea avea capacitatea de 450 de persoane, 300 de locuri pentru bărbaţi, şi 150 de locuri pentru femei. De realizarea efectivă s-a ocupat constructorul Weimann Béla. Conform site-ului Foundation for Jewish Heritage, acesta a adus unele modificări planului iniţial, adăugând elemente de arhitectură neo-brâncovenească. De aceea unii autori confundă între ei atât proiectanţii, cât şi stilul construcţiei. În prezent, acest edificiu, fumos restaurat, găzduieşte un muzeu dedicat memoriei comunităţii evreieşti din Oradea, pierită în Holocaust.Oradea – Sinagoga Hineh Neorim Oradea – Sinagoga Hineh Neorim
Oradea – Biserica Parohială Romano-Catolică cu hramul Neprihănita Zămislire se găseşte în Piaţa Tineretului din Cartierul Velenţa. Ea a fost construită între anii 1858 şi 1862, după planurile arhitectului (constructorului) Guttman Jozsef. Înălţimea turnului este de 12m. Stilul arhitectural îmbină elemente neoromantice şi neogotice. La interior sunt şi decoraţiuni de factură neobarocă. Pe acest amplasament au existat de-a lungul timpului alte două biserici romano-catolice. Pe vremuri Velenţa / Velence (Várad-Velence / Veneţia Oradiei) era un sat din preajma Cetăţii. Numele lui vine de la muncitorii italieni veniţi din regiunea Veneto din Italia (capitala Veneţia), pietrari iscusiţi, dar şi negustori care au ajutat la reconstruirea Cetăţii. Zona era una mlăştinoasă, care amintea de locurile lor natale. Este atestată existenţa unei biserici Romano-Catolice pe aceste locuri înainte de cucerirea otomană de la 1660, care a dus la distrugerea tuturor lăcaşurilor de cult, creştine, din zonă. După ce imperialii austrieci i-au alungat pe turci a fost reinstaurat creştinimul. În anul 1734 a început construirea unei biserici Parohiale Romano-Catolice închinate Sfintei Ecaterina / Szent Katalin. Construcţia ei a durat zeci de ani până pe la 1810 se pare. Piaţa unde a fost amplasată a fost denumită Templom tér, adică Piaţa Bisericii. Biserica veche a fost distrusă în incendiul de la 1836 care a afectat mare parte din oraş şi astfel s-a luat decizia construirii actualei biserici. Oradea – Biserica Parohială Romano-Catolică cu hramul Neprihănita Zămislire . Pe vremuri piaţa din cartierul Velenţa unde se găseşte edificiul, purta numele Templom-tér, adică Piaţa Bisericii, azi se numeşte Piaţa Tineretului.
