Oradea – Şcoala de Jandarmi

Oradea 1920 – Şcoala de Jandarmi, azi Campusul Universităţii. Ansamblul format din 12 pavilioane cu destinaţia de a găzdui Şcoala de Jandarmi, a fost proiectat de arhitectul orădean Vágó József în anul 1911. De construcţia efectivă s-a ocupat antreprenorul Ince Lajos, care, se pare că a adus unele modificări faţă de planul iniţial.  Clădirile cu destinaţii diverse, deşi foarte funţionale se înscriu in curentul secession de tip vienez. Decoraţiunile la nivelul faţadelor aproape că lipsesc. Jocurile volume, feroneria, tâmplăria, vitraliile, ţiglele colorate, dau estetica acestor clădiri. Edificarea lor s-a desfăşurat între anii 1911 şi 1913. Cele 12 pavilioane erau: Comandamentul, 4 vile ale subofiţerilor, cantina, baia, 2 pavilioane de pază, cazărmile şi clădirea şcolii. Izbucnirea Primului Război Mondial a oprit lucrarea. Mai erau în proiect încă 8 clădiri, printre care şi un  spital. După 1919 ansamblul a avut aceeaşi destinaţie, aceea de şcoală de jandarmi. Din 1946 aici a funcţionat Şcoala de Ofiţeri de Poliţie, iar între 1950 şi 1962 Şcoala de Ofiţeri M.A.I. şi Grăniceri. Din anul 1963 aici a fost Institul Pedagogic de trei ani, care în anul 1990 s-a transformat în Universitatea din Oradea.
Oradea 1914 – Şcoala de Jandarmi, clădirea şcolii
Oradea 1914 – Şcoala de Jandarmi, clădirea Comandamentului
Oradea 1916 – Şcoala de Jandarmi, azi Campusul Universităţii

Oradea – Palatul Primăriei

Oradea – Palatul Primăriei a fost construit între anii 1902-1903,  pe locul vechii resedinţe episcopale romano-catolice, după planurile arhitectului Rimanóczy Kálmán jr., fiind o îmbinare a stilulurilor eclectic și renascentist.  
Fațada este decorată în partea superioară cu două personaje simbolizând comerţul şi industria, iar în rândul inferior cu statui ce reprezintă ştiinţa, arta, justiţia şi agricultura. Turnul cu ceas, înalt de 50 m a servit o vreme ca punct de observaţie a incendiilor.
Oradea 1903 Palatul Primăriei era în construcţie
Oradea 1907 Palatul Primăriei
Oradea – Statuile care decorează Palatul Primăriei, în partea superioară două personaje simbolizând Industria şi  Comerţul, iar în rândul inferior Justiţia, Arta, Agricultura şi Ştiinţa. Ele au fost renovate între anii 1998 – 2000.
Oradea 2019 – Palatul Primăriei

Oradea Casa Poynar

Oradea 2018 Casa Poynar
Oradea 1910 Casa Poynar
Oradea – Casa Poynar a fost ridicată în 1907 de o bogată familie de aromâni, Poynar, din care făcea parte şi mama lui Emanuil Gojdu, Ana. Proprietarul casei a fost János Poynár, membru al consiliului orășenesc şi proprietarul depozitului de tutun. Planurile clădirii în stil secession i-au aparţinut  arhitectului Sztaril Ferencz.
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-20-41/oradea-ieri-oradea-azi-istoria-casei-poyn-r-118930.html
http://www.oradeainimagini.ro/de-vizitat/centrul-istoric/de-vizitat-casa-poynar/
https://crisia.mtariicrisurilor.ro/pdf/2011/Ananie.pdf
http://www.ziaristionline.ro/2015/02/09/9-februarie-ziua-lui-emanuil-gojdu-originea-si-familia-marelui-mecena-de-maria-berenyi/

Oradea – Palatul Sztarill / Astoria

Oradea 2018 Palatul Sztarill / Astoria
Oradea 1905 Palatul Sztarill
Oradea  – Palatul Sztarill a fost proiectat și construit în stil seccesion de proprietarul clădirii Sztarill Ferenc în anul 1902, iar în anul 1906 a fost extins. Etajul palatului Sztarill iniţial era ocupat de locuinţe, iar la parter se afla renumita cafenea EMKE, redenumită ulterior Astoria. Cafeneaua era locul de întâlnire preferat al scriitorilor, poeţilor şi jurnaliştilor, precum Ady Endre, Octavian Goga, Zaharia Stancu.
Pe peretele cafenelei literare o placă comemorativă ne inştiinţează că era locul preferat al marelui poet maghiar Ady Endre, o personalatitate proeminentă a grupării literare din Oradea care şi-a petrecut o bună parte din activitatea sa literară si a reuşit să tipărească în anul 1908 antologia „A holnap” (Ziua de mâine) și unde şi-a cunoscut iubirea, pe Leda, cea care avea să-i fie muză. În anii 1930 palatul Sztarill a fost transformat în hotel, preluând denumirea de Hotelul Astoria.
Desigur cei mai mulţi am auzit de Cafeneaua EMKE. Dar puţini sunt cei care ştiu ce ştiu ce înseamnă. Nu este un nume ci o prescurtare de la Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület, adică Asociaţia Culturală Maghiară din Transilvania. Precum Astra de la Sibiu înfiinţată în 1861, care avea ca scop emanciparea culturală a românilor din Transilvania, EMKE, fondată la Cluj în 1884 (1885) avea ca scop sprijinirea şi emanciparea culturală a tinerilor maghiari din Transilvania. Ambele erau un fel de ONG-uri din acele vremuri şi fiinţau prin subscripţii publice sau donaţii. În acest fel vestita cafenea din Oradea sprijinea prin o parte din încasări această organizaţie culturală.
Asociaţia a funcţionat pănă în anul 1947, când a fost desfiinţată de regimul communist, aşa cum s-a întâmplat cu toate organizaţiile particulare. După anul 1991, EMKE s-a reînfiinţat.